Vitamina D la copii - rol, simptomele deficitului și importanța pentru sănătatea inimii

Deficitul de vitamina D rămâne frecvent întâlnit la copii, inclusiv în România, motiv pentru care prevenția și identificarea precoce sunt importante.

Ce este vitamina D?

Vitamina D este o vitamină liposolubilă produsă în principal la nivelul pielii sub acțiunea razelor ultraviolete B (UVB). O cantitate mai mică provine din alimentație și din suplimente.

Sursele alimentare includ:

• peștele gras (somon, macrou, sardine);
• ficatul;
• gălbenușul de ou;
• produsele lactate și cerealele fortificate.

În majoritatea situațiilor, alimentația singură nu acoperă necesarul zilnic al copilului, motiv pentru care suplimentarea este recomandată în anumite grupe de vârstă și la copiii cu factori de risc.

De ce este importantă vitamina D?

Vitamina D are numeroase funcții în organism:

• favorizează absorbția calciului și fosforului;
• contribuie la dezvoltarea normală a oaselor și dinților;
• previne apariția rahitismului;
• susține dezvoltarea și funcționarea musculaturii;
• participă la funcționarea normală a sistemului imunitar;
• contribuie la menținerea funcției normale a mai multor organe, inclusiv a inimii.

Vitamina D și sănătatea cardiovasculară

Receptori pentru vitamina D au fost identificați la nivelul mușchiului cardiac, al vaselor de sânge și al unor celule implicate în reglarea funcției cardiovasculare. Acest lucru sugerează că vitamina D are un rol în menținerea funcției normale a aparatului cardiovascular.

Studiile au arătat că deficitul de vitamina D este asociat cu o frecvență mai mare a unor afecțiuni cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială sau insuficiența cardiacă. Totuși, aceste asocieri nu demonstrează că deficitul este cauza directă a bolii și nici că administrarea suplimentelor de vitamina D previne apariția bolilor cardiovasculare la copiii sănătoși.

În prezent, ghidurile internaționale recomandă suplimentarea vitaminei D pentru prevenirea și tratamentul deficitului, nu ca metodă de prevenție cardiovasculară.

Vitamina D și sistemul electric al inimii

Vitamina D influențează indirect activitatea electrică a inimii prin rolul său în menținerea echilibrului calciului și magneziului, electroliți esențiali pentru generarea și conducerea impulsului electric cardiac.

În deficitul sever, în special atunci când apare hipocalcemia, pot fi întâlnite:

• modificări ale electrocardiogramei (ECG);
• prelungirea intervalului QT;
• predispoziție la tulburări de ritm;
• scăderea contractilității miocardice.

Aceste manifestări sunt rare la copii și apar aproape exclusiv în formele severe de deficit sau în rahitismul carențial netratat. În prezent, nu există dovezi care să susțină administrarea vitaminei D pentru prevenirea aritmiilor la copiii fără deficit documentat.

Care copii au risc mai mare de deficit?

Riscul este crescut la:

• sugarii alimentați exclusiv la sân fără suplimentare;
• copiii cu expunere redusă la soare;
• copiii cu piele închisă la culoare;
• copiii cu obezitate;
• copiii cu boli digestive care determină malabsorbție (boala celiacă, boala Crohn, fibroza chistică);
• copiii cu afecțiuni hepatice sau renale cronice;
• copiii tratați pe termen lung cu anticonvulsivante sau glucocorticoizi.

Simptomele deficitului de vitamina D

În multe cazuri, deficitul este asimptomatic.

Atunci când apar manifestări clinice, acestea pot include:

• oboseală;
• slăbiciune musculară;
• dureri osoase sau musculare;
• întârzierea mersului;
• întârzierea dezvoltării motorii;
• crampe musculare;
• iritabilitate;
• transpirații excesive ale capului la sugar (semn nespecific);
• fracturi după traumatisme minore.

În formele severe poate apărea rahitismul, caracterizat prin:

• întârzierea închiderii fontanelei;
• deformări ale membrelor inferioare;
• mărirea încheieturilor;
• deformări ale cutiei toracice;
• întârzierea erupției dentare;
• tulburări de creștere.

Când este necesară dozarea vitaminei D?

Determinarea concentrației serice de 25-hidroxivitamina D nu este recomandată de rutină tuturor copiilor sănătoși.

Analiza este indicată în special la copiii cu:

• suspiciune clinică de deficit;
• rahitism;
• fracturi repetate;
• boli cronice asociate cu risc de deficit;
• sindroame de malabsorbție;
• tratamente medicamentoase care influențează metabolismul vitaminei D.

Rezultatul trebuie interpretat împreună cu examenul clinic și, atunci când este necesar, cu alte investigații precum calciul, fosforul, fosfataza alcalină și parathormonul.

Cum poate fi prevenit deficitul?

Prevenția include:

• administrarea profilactică a vitaminei D la sugari conform recomandărilor medicului;
• alimentație echilibrată;
• activitate fizică în aer liber;
• expunere moderată și responsabilă la soare;
• suplimentare la copiii cu factori de risc, conform indicației medicale.

Este periculos excesul de vitamina D?

Da. Administrarea unor doze mari fără recomandare medicală poate determina intoxicație cu vitamina D și hipercalcemie.

Manifestările pot include:

• greață și vărsături;
• constipație;
• sete excesivă;
• urinări frecvente;
• slăbiciune;
• afectare renală în cazurile severe.

Când este recomandat consultul medical?

Adresați-vă medicului dacă:

• copilul prezintă simptome sugestive pentru deficit de vitamina D;
• există întârzieri în dezvoltare;
• apar dureri osoase sau fracturi repetate;
• copilul are o boală cronică asociată cu risc de deficit;
• aveți întrebări privind necesitatea suplimentării sau interpretarea analizelor.

Concluzii

Vitamina D este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului, având un rol bine demonstrat în metabolismul osos și în funcționarea sistemului muscular și imunitar. Dovezile actuale sugerează că aceasta contribuie și la funcționarea normală a sistemului cardiovascular, însă suplimentarea este recomandată pentru prevenirea și tratamentul deficitului de vitamina D și nu ca metodă de prevenție a bolilor cardiovasculare sau a tulburărilor de ritm.

Evaluarea medicală rămâne esențială pentru stabilirea necesității investigațiilor și a dozei corecte de suplimentare pentru fiecare copil.

Bibliografie

1. Demay MB, et al. Vitamin D for the Prevention of Disease: Endocrine Society Clinical Practice Guideline. Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism. 2024.
2. Corsello A, et al. Vitamin D in Pediatric Age: Current Evidence, Recommendations and Misunderstandings. Frontiers in Medicine. 2023.
3. Pludowski P, et al. Clinical Practice in the Prevention, Diagnosis and Treatment of Vitamin D Deficiency. Nutrients. 2023.
4. Pilz S, et al. Vitamin D and Cardiovascular Disease. Circulation Research. 2016.
5. American Academy of Pediatrics. Recommendations for Prevention of Rickets and Vitamin D Deficiency in Infants, Children, and Adolescents.